05.03.09
In arena cu Leii BI-ului
Dragii mei, o sa va intrebati probabil: “ce tot scrie asta aici pe forum ca si asa pe noi nu prea ne intereseaza ce spune…”, sau poate ca acest articol o sa va starneasca putin interesul si o sa mergem putin mai departe cu lectura.
Am intitulat acest articol ‘in arena cu leii’ fiindca ma gandeam ca pana acum arena pe care s-a desfasurat batalia pe piata BI-ului a fost mai mult in afara granitelor Romaniei. De curand insa, si poate din ce in ce mai mult in ultimul timp, isi lasa amprenta pe piata softului si softistilor autohtoni ideea de BI. Putini stiu cu adevarat ce inseamna BI-ul si mai putini pot spune ca stapanesc acest domeniu. De fapt asa cum le scriam nu demult unor amici, aceasta disciplina este una multidisciplinara si parerea mea este ca va evolua si se va rafina pe viitor atingand aproape fiecare sector al activitatii umane. O sa zambiti probabil si o sa ganditi cum este posibil acest lucru? Si eu zambesc acum, cand ma gandesc cat de neexperimentat eram in urma cu zece ani cand am intrat practic in aceasta industrie a BI-ului. Adevarul este ca firma la care am lucrat impreuna cu alte cateva companii de pe piata au pus bazele acestei industrii si au definit-o si adus-o la actuala ei configuratie. Ma gandesc la fostii mei sefi Greg Kerfoot, John Judge, Bernard Liautaud si John Schwarz care, de fiecare data cand aveam cate o sedinta, ne spuneau cam aceleasi lucruri: ‘Navigam pe un ocean necartografiat si de aceea aproape orice este posibil sa ni se intample. Standardizarea este un proces important de care trebuie sa ne ocupam. Pentru noi este important sa ne urmam directia si sa ne respectam angajamentele.’ Desigur era si multa polologhie si destula politica la mijloc insa acesti navigatori in ape tulburi, capitani ai companiei noastre au reusit din plin in misiunea lor. Ar fi multe de povestit despre BI-ul din anii 90 si apoi despre inceputul noului mileniu insa nu acesta este scopul articolului meu.
De ce mentionez insa toate aceste lucruri? Este interesant cum pe parcursul anilor, sefii s-au schimbat in timp ce produsele au ramas in mare aceleasi. In timp s-au mai sofisticat dar au ramas in fond aceleasi. Ma gandesc la Greg Kerfoot, John Judge, Bernard Liautaud si John Schwarz. Toti au ceva in comun. Au fost CEO ai acelorasi produse dar a unor companii diferite care si-au pastrat in cea mai mare masura angajatii si produsele. Cum ar spune romanul “aceeasi Marie cu alta palarie”. Cam asa arata spatiul BI. In mare vorbim de aceleasi produse soft cu interfete grafice diferite. Fiecare dintre aceste produse sunt laudate ca rezolva niste probeleme punctuale unele mai bine decat altele. In ultima instanta toate fac acelasi lucru.
Credeti oare ca nu exista in Romania potential pentru o industrie BI autohtona? Un lucru este sigur. Avem nevoie cu carul de implementarea inteligentei in afaceri. Avem insa cultura necesara adoptarii unui astfel de sistem BI? Ce este in esenta un tool BI? Folosim adesea un limbaj prea evoluat pentru nevoile majoritatii oamenilor de afaceri din Romania. Acestia, multi la numar, sunt din pacate la nivelul de incepatori in ceea ce priveste pregatirea in administrarea si conducerea afacerilor. Daca acestor manageri li se propune o solutie BI este foarte probabil ca acestia sa nici nu fie capabili sa o inteleaga. Nu ma refer neaparat doar la capacitatea intelectuala cat si la cea emotiva. Exista o mare inertie in ceea ce priveste adoptarea solutiilor BI fara a se constientiza faptul ca in majoritatea cazurilor exista una minimala deja implementata.
Din pacate, aceasta necunoastere si inertie extinsa la nivel national ne impiedica sa evoluam catre o societate mai performanta capabila sa concureze cu partenerii economici straini. Acesti parteneri europeni, americani si, nu in ultimul rand, asiatici au inteles mai demult necesitatea unor astfel de sisteme si au investit masiv in acestea. Au inteles ca reusita in afaceri se plateste de doua ori. Odata prin munca si a doua oara prin performanta. Performanta, la noi in Romania este adesea confundata cu “tunul”. Paradoxal insa, majoritatea celor bogati si foarte bogati au ajuns sa aiba sisteme informatice bine puse la punct, ruland uneori chiar solutii BI performante. Considerentele pentru care aceste sisteme au fost dezvoltate sunt insa adesea un joc al intamplarii iar solutiile BI apar ca rezultat al unor proiecte colaterale.
Datorita motivelor mai sus exprimate, consider ca in Romania la ora actuala trebuie dusa o munca sustinuta in promovarea inteligentei in afaceri prin culturalizarea factorilor decidenti. Seminarii si conferinte gratuite sustinute de specialisti in cadrul unor organizatii non-profit ar putea realiza acest lucru. Ramane sa gasim o modalitate de finantare a acestor organizatii non-profit si de a trece la treaba. Un astfel de sistem ar putea functiona prin conlucrarea stransa cu agentii economici autohtoni, cu specialistii din domeniu, cu organismele de stat prin atragerea de fonduri europene si prin conlucrarea cu firmele specializate in oferirea unor solutii BI. Acesti patru vectori cred ca ar putea constituii suportul de baza al activitatii noastre. Pe langa partea de consultanta pe care acest grup il poate oferi, implicarea in miscarea Open Source poate aduce dupa sine suportul necesar pietei BI Romanesti.
Dan Birsan
Software Engineer
http://www.linkedin.com/in/barsand
Dragii mei, o sa va intrebati probabil: “ce tot scrie asta aici pe forum ca si asa pe noi nu prea ne intereseaza ce spune…”, sau poate ca acest articol o sa va starneasca putin interesul si o sa mergem putin mai departe cu lectura.
Am intitulat acest articol ‘in arena cu leii’ fiindca ma gandeam ca pana acum arena pe care s-a desfasurat batalia pe piata BI-ului a fost mai mult in afara granitelor Romaniei. De curand insa, si poate din ce in ce mai mult in ultimul timp, isi lasa amprenta pe piata softului si softistilor autohtoni ideea de BI. Putini stiu cu adevarat ce inseamna BI-ul si mai putini pot spune ca stapanesc acest domeniu. De fapt asa cum le scriam nu demult unor amici, aceasta disciplina este una multidisciplinara si parerea mea este ca va evolua si se va rafina pe viitor atingand aproape fiecare sector al activitatii umane. O sa zambiti probabil si o sa ganditi cum este posibil acest lucru? Si eu zambesc acum, cand ma gandesc cat de neexperimentat eram in urma cu zece ani cand am intrat practic in aceasta industrie a BI-ului. Adevarul este ca firma la care am lucrat impreuna cu alte cateva companii de pe piata au pus bazele acestei industrii si au definit-o si adus-o la actuala ei configuratie. Ma gandesc la fostii mei sefi Greg Kerfoot, John Judge, Bernard Liautaud si John Schwarz care, de fiecare data cand aveam cate o sedinta, ne spuneau cam aceleasi lucruri: ‘Navigam pe un ocean necartografiat si de aceea aproape orice este posibil sa ni se intample. Standardizarea este un proces important de care trebuie sa ne ocupam. Pentru noi este important sa ne urmam directia si sa ne respectam angajamentele.’ Desigur era si multa polologhie si destula politica la mijloc insa acesti navigatori in ape tulburi, capitani ai companiei noastre au reusit din plin in misiunea lor. Ar fi multe de povestit despre BI-ul din anii 90 si apoi despre inceputul noului mileniu insa nu acesta este scopul articolului meu.
De ce mentionez insa toate aceste lucruri? Este interesant cum pe parcursul anilor, sefii s-au schimbat in timp ce produsele au ramas in mare aceleasi. In timp s-au mai sofisticat dar au ramas in fond aceleasi. Ma gandesc la Greg Kerfoot, John Judge, Bernard Liautaud si John Schwarz. Toti au ceva in comun. Au fost CEO ai acelorasi produse dar a unor companii diferite care si-au pastrat in cea mai mare masura angajatii si produsele. Cum ar spune romanul “aceeasi Marie cu alta palarie”. Cam asa arata spatiul BI. In mare vorbim de aceleasi produse soft cu interfete grafice diferite. Fiecare dintre aceste produse sunt laudate ca rezolva niste probeleme punctuale unele mai bine decat altele. In ultima instanta toate fac acelasi lucru.
Credeti oare ca nu exista in Romania potential pentru o industrie BI autohtona? Un lucru este sigur. Avem nevoie cu carul de implementarea inteligentei in afaceri. Avem insa cultura necesara adoptarii unui astfel de sistem BI? Ce este in esenta un tool BI? Folosim adesea un limbaj prea evoluat pentru nevoile majoritatii oamenilor de afaceri din Romania. Acestia, multi la numar, sunt din pacate la nivelul de incepatori in ceea ce priveste pregatirea in administrarea si conducerea afacerilor. Daca acestor manageri li se propune o solutie BI este foarte probabil ca acestia sa nici nu fie capabili sa o inteleaga. Nu ma refer neaparat doar la capacitatea intelectuala cat si la cea emotiva. Exista o mare inertie in ceea ce priveste adoptarea solutiilor BI fara a se constientiza faptul ca in majoritatea cazurilor exista una minimala deja implementata.
Din pacate, aceasta necunoastere si inertie extinsa la nivel national ne impiedica sa evoluam catre o societate mai performanta capabila sa concureze cu partenerii economici straini. Acesti parteneri europeni, americani si, nu in ultimul rand, asiatici au inteles mai demult necesitatea unor astfel de sisteme si au investit masiv in acestea. Au inteles ca reusita in afaceri se plateste de doua ori. Odata prin munca si a doua oara prin performanta. Performanta, la noi in Romania este adesea confundata cu “tunul”. Paradoxal insa, majoritatea celor bogati si foarte bogati au ajuns sa aiba sisteme informatice bine puse la punct, ruland uneori chiar solutii BI performante. Considerentele pentru care aceste sisteme au fost dezvoltate sunt insa adesea un joc al intamplarii iar solutiile BI apar ca rezultat al unor proiecte colaterale.
Datorita motivelor mai sus exprimate, consider ca in Romania la ora actuala trebuie dusa o munca sustinuta in promovarea inteligentei in afaceri prin culturalizarea factorilor decidenti. Seminarii si conferinte gratuite sustinute de specialisti in cadrul unor organizatii non-profit ar putea realiza acest lucru. Ramane sa gasim o modalitate de finantare a acestor organizatii non-profit si de a trece la treaba. Un astfel de sistem ar putea functiona prin conlucrarea stransa cu agentii economici autohtoni, cu specialistii din domeniu, cu organismele de stat prin atragerea de fonduri europene si prin conlucrarea cu firmele specializate in oferirea unor solutii BI. Acesti patru vectori cred ca ar putea constituii suportul de baza al activitatii noastre. Pe langa partea de consultanta pe care acest grup il poate oferi, implicarea in miscarea Open Source poate aduce dupa sine suportul necesar pietei BI Romanesti.
Dan Birsan
Software Engineer
http://www.linkedin.com/in/barsand
14.02.08
O criza a lipsei de specialisti IT reprezinta cea mai recenta problema in domeniul IT, ce ii preocupa pe directorii companiilor, potrivit unei noi cercetari.
Aproximativ 60% dintre cei 749 de CEO, CIO si alti directori au raportat intr-un sondaj ca numarul insuficient de personal IT continua sa reprezinte o problema in organizatiile lor. Acest numar a crescut din 2005, cand 35% dintre cei atrasi intr-un studiu similar au raportat ca personalul insuficient din departamentul IT reprezinta o problema.
Circa 50% dintre cei chestionati au afirmat ca problemele create de serviciul IT constituie cea de-a doua problema, devenita deja o obisnuinta, cu care s-au confruntat in departamentul IT in utimele 12 luni, si 38% dintre acestia au considerat ca personalul cu abilitati inedecvate reprezinta o alta problema majora.
Studiul imputernicit de IT Governance Institute (ITGI), care a avut loc intre lunile iulie si octombrie ale anului 2007, a examinat atitudinea directorilor de la nivelul-C fata de departamentul IT si problemele de organizare interna cu care se confrunta acestia. Studiul a relevat de asemenea ca 93% dintre cei chestionati (mai multi cu 6% fata de anul 2005) au spus ca departamentul IT a fost intrucatva prea important pentru strategia globala a organizatiei. Mai putin de 32% dintre repondenti au spus ca departamentul IT este intotdeauna pe agenda, la intalnirile conducerii (fata de 25%, in 2005).
ITGI, care reprezinta ramura de cercetare a Information Systems Audit and Control Association, a raportat ca IT-ul si relatiile de afeceri pot fi inca imbunatatite, avand o importanta din ce in ce mai mare in cadrul companiilor mari si mijlocii.
Sursa: IDG News Service
06.02.08
Apple dubleaza memoria de stocare la iPhone si iPod [Science] -
barsand - barsand@hotmail.com @ 12:48:05
Compania Apple a adaugat noi modele iPhone si iPod touch la linia sa de telefoane si playere muzicale, dubland cantitatea maxima a spatiului de stocare din fiecare, pana la 16GB.
Noul „cap de linie” iPhone este evaluat la 499 de dolari, a afirmat Apple. Aceasta este prima data, dupa septembrie 2007 cand Apple a scos iPhone-ul de 4GB din schema sa de vanzari, cand familia de smartphone a avut mai multe modele. Apple continua sa vanda iPhone-ul de 8 GB cu 399 de dolari.
Ipod touch, un iPhone care nu poate efectua apeluri, vine cu un model de 32GB, evaluat de asemenea la 499 de dolari, ca o a treia optiune. Modelele mai vechi, incluzandul configurata de 8GB care costa 299 de dolari si pe cea de 16GB care costa 399 de dolari, raman disponibile.
Ezra Gottheil, analist in Technology Business Research Inc., a decalarat ca inca se mai asteapta ca in 2008 Apple sa faca schimbari majore in ceea ce priveste iPhone-ul, adaugand o capacitate 3G si poate si functionalitati GPS.
Dispozitivele iPhone si iPod touch cu capacitate mai mare sunt disponibile la magazinele de retail ale Apple, pe piata sa de desfacere online si la reseller-ii din SUA.
Noul pret al iPhone-ului este acelasi cu cel pe care il avea modelul de 4GB cand a fost lansat, in iunie 2007. Dupa numai doua luni, Steve Jobs, CEO Apple, s-a debarasat de modelul de 4GB si a crescut pretul la smartphone-ul de 8GB de la 200 la 399 de dolari.
... The Google story, like the rise of Microsoft—or the Beatles—has already become a legend of popular culture. In 1995, Brin and Page, graduate students at Stanford, figured out a way to scan and index the Internet. Earlier search engines had done this, but Brin and Page did it better. By 1998, they had incorporated Google, coming up with a company name that suggested the audacity of their ambition. (“Googol” is the math term for the figure 1 followed by a hundred zeros.) And they came up with an informal company motto to signal their benign intent: “Don’t be evil.” In 1999, when Marissa Mayer was hired as the first female engineer and the nineteenth Google employee, the entire Google search index, she says, “was thirty million pages, and we did four hundred thousand searches my first day.” Today, it reaches billions of pages. And, according to ComScore, Google does an estimated four hundred billion searches a year. ...
04.02.08
Dacã raza unei sfere, cu aceeaºi densitate ca cea a Soarelui, ar depãºi raza acestuia într-o proporþie de 500 la 1, un corp ce ar cãdea de la o înalþime foarte mare - infinitã - ar avea la contact viteza egalã cu viteza luminii. Lumina este la rândul ei atrasã de aceeaºi forþã, proporþionalã cu masa inerþialã a sferei. În consecinþã toatã lumina emisã de un astfel de corp ar fi imediat atrasã de forþa lui gravitaþionalã.
Ce este înãuntrul unei gãuri negre?
Un grup de cercetãtori conduºi de cãtre Jun Nishimura, profesor asociat la KEK, au reuºit sã evidenþieze pentru prima oarã condiþiile din interiorul unei gauri neagre cu ajutorul unei simulãri pe calculator utilizând teoria corzilor.
Grupul de cercetãtori au facut simulãri numerice utilizând teoria corzilor, cu ajutorul cãreia se poate descrie comportamentul particulelor elementare. Au confirmat pentru prima oarã cã în o gaurã neagrã energia depinde de temperaturã la o anumitã putere, acest comportament fiind prezis de calculele bazate pe teoria lui Hawking.
Rezultatul demonstreazã cã proprietãþile termodinamice ale gãurilor negre, proprietãþi precum radiaþia Hawking, pot fi explicate de cãtre o mulþime de corzi aflate în interiorul gãurii negre, prezise de cãtre teoria corzilor.
Gãurile negre sunt obiecte astronomice prezise de teoria relativitãþii generale a lui Einstein. Datoritã puternicului câmp gravitaþional, spaþiu ºi timpul sunt atât de puternic distorsionate, încât toatã materia ºi inclusiv lumina sunt atrase de cãtre gaura neagrã. În 1974 fizicianul britanic, Stephen Hawking a demonstrat cã luminã ºi particule sunt emise de cãtre suprafaþa gãurii negre, prin urmare aceasta devenind din ce în ce mai micã. Încã de pe atunci s-a presupus existenþa unei structuri în interiorul gãurilor negre.
Cu toate acestea, nu s-a reuºit sã se descrie starea interiorului unei gãuri negre deoarece curbura spaþiu-timpului devine aºa de mare, încât teoria relativitãþii generale nu mai este valabilã, fiind necesar a se lua în considerare fluctuaþii cuantice.
Pe de altã parte, în domeniul particulelor elementare, teoria corzilor a fost propusã pentru a unifica într-un mod consistent relativitatea generalã cu mecanica cuanticã. Teoria corzilor descrie toate particulelele elementare descoperite pânã acum ca ºi corzi foarte scurte, care oscileazã cu diferite frecvenþe, ºi care se propagã în spaþiu-timp de 10 sau 11 dimensiuni. Astfel, în mod natural teoria corzilor prezice existenþa gravitonilor. Astfel, relativitatea generalizatã, care explicã gravitaþia, este extinsã natural la scala fizicii particulelor elementare. Întrebarea dacã teoria corzilor poate sã descrie structura interioarã a unei gãuri negre a atras de ceva vreme atenþia fizicienilor teoreticieni din lumea întreagã.
Cercetatorii japonezi au stabilit o metodã care trateazã eficient oscilaþia corzilor în funcþie de frecvenþa acestora.
Comportamentul termodinamic al corzilor ce se presupune cã existã în interiorul unei gãuri negre a fost calculat dupã aceastã metodã, utilizând un supercalculator "Hitachi SR11000 model K1".
Supercalculatorul Hitachi SR11000 model K1 a fost folosit pentru aceastã simulare. A fost instalat la KEK în martie 2006. Are o putere de calcul de 2.15 milioane de milioane de calcule pe secundã.
Multã vreme s-a considerat cã structura interioarã a unei gãuri negre poate fi dedusã numai din radiaþia Hawking emisã de suprafaþa gãurii negre. Rezultatul acestei cercetãri aratã cã misterioasele prorietãþi termodinamice ale gãurilor negre pot fi explicate considerând cã interiorul gãurii negre gãzduieºte o mulþime de corzi oscilante.
Cum vede un artist interiorul unei gãuri negre ca o colecþie de corzi.
Punctele reprezintã energia mulþimii de corzi în funcþie de temperaturã. Linia continuã reprezintã energia gãurii negre în funcþie de temperaturã, prezisã de teoria lui Hawking. Observãm cã la temperaturi mici, cele douã teorii cad de acord.
Este de aºteptat ca teoria corzilor sã se dezvolte ºi mai mult, jucând astfel un rol important în rezolvarea unor probleme interesante precum evaporarea gãurilor negre, starea Univerului timpuriu ºi a creaþiei tuturor lucrurilor. Acest rezultat a fost publicat în revista Physical Review Letters.
Ce este înãuntrul unei gãuri negre?
Un grup de cercetãtori conduºi de cãtre Jun Nishimura, profesor asociat la KEK, au reuºit sã evidenþieze pentru prima oarã condiþiile din interiorul unei gauri neagre cu ajutorul unei simulãri pe calculator utilizând teoria corzilor.
Grupul de cercetãtori au facut simulãri numerice utilizând teoria corzilor, cu ajutorul cãreia se poate descrie comportamentul particulelor elementare. Au confirmat pentru prima oarã cã în o gaurã neagrã energia depinde de temperaturã la o anumitã putere, acest comportament fiind prezis de calculele bazate pe teoria lui Hawking.
Rezultatul demonstreazã cã proprietãþile termodinamice ale gãurilor negre, proprietãþi precum radiaþia Hawking, pot fi explicate de cãtre o mulþime de corzi aflate în interiorul gãurii negre, prezise de cãtre teoria corzilor.
Gãurile negre sunt obiecte astronomice prezise de teoria relativitãþii generale a lui Einstein. Datoritã puternicului câmp gravitaþional, spaþiu ºi timpul sunt atât de puternic distorsionate, încât toatã materia ºi inclusiv lumina sunt atrase de cãtre gaura neagrã. În 1974 fizicianul britanic, Stephen Hawking a demonstrat cã luminã ºi particule sunt emise de cãtre suprafaþa gãurii negre, prin urmare aceasta devenind din ce în ce mai micã. Încã de pe atunci s-a presupus existenþa unei structuri în interiorul gãurilor negre.
Cu toate acestea, nu s-a reuºit sã se descrie starea interiorului unei gãuri negre deoarece curbura spaþiu-timpului devine aºa de mare, încât teoria relativitãþii generale nu mai este valabilã, fiind necesar a se lua în considerare fluctuaþii cuantice.
Pe de altã parte, în domeniul particulelor elementare, teoria corzilor a fost propusã pentru a unifica într-un mod consistent relativitatea generalã cu mecanica cuanticã. Teoria corzilor descrie toate particulelele elementare descoperite pânã acum ca ºi corzi foarte scurte, care oscileazã cu diferite frecvenþe, ºi care se propagã în spaþiu-timp de 10 sau 11 dimensiuni. Astfel, în mod natural teoria corzilor prezice existenþa gravitonilor. Astfel, relativitatea generalizatã, care explicã gravitaþia, este extinsã natural la scala fizicii particulelor elementare. Întrebarea dacã teoria corzilor poate sã descrie structura interioarã a unei gãuri negre a atras de ceva vreme atenþia fizicienilor teoreticieni din lumea întreagã.
Cercetatorii japonezi au stabilit o metodã care trateazã eficient oscilaþia corzilor în funcþie de frecvenþa acestora.
Comportamentul termodinamic al corzilor ce se presupune cã existã în interiorul unei gãuri negre a fost calculat dupã aceastã metodã, utilizând un supercalculator "Hitachi SR11000 model K1".
Supercalculatorul Hitachi SR11000 model K1 a fost folosit pentru aceastã simulare. A fost instalat la KEK în martie 2006. Are o putere de calcul de 2.15 milioane de milioane de calcule pe secundã.
Multã vreme s-a considerat cã structura interioarã a unei gãuri negre poate fi dedusã numai din radiaþia Hawking emisã de suprafaþa gãurii negre. Rezultatul acestei cercetãri aratã cã misterioasele prorietãþi termodinamice ale gãurilor negre pot fi explicate considerând cã interiorul gãurii negre gãzduieºte o mulþime de corzi oscilante.
Cum vede un artist interiorul unei gãuri negre ca o colecþie de corzi.
Punctele reprezintã energia mulþimii de corzi în funcþie de temperaturã. Linia continuã reprezintã energia gãurii negre în funcþie de temperaturã, prezisã de teoria lui Hawking. Observãm cã la temperaturi mici, cele douã teorii cad de acord.
Este de aºteptat ca teoria corzilor sã se dezvolte ºi mai mult, jucând astfel un rol important în rezolvarea unor probleme interesante precum evaporarea gãurilor negre, starea Univerului timpuriu ºi a creaþiei tuturor lucrurilor. Acest rezultat a fost publicat în revista Physical Review Letters.
